Reciclarea e un plasture pe o cangrenă.
Asta declară Dr. Max Liboiron, director al Laboratorului Civic pentru Investigație și Acțiune de Mediu (CLEAR) din Newfoundland, în documentarul GUTS. CLEAR este un laborator științific care își ghidează munca în domenii precum poluarea cu plastic a apelor utilizând metodologii anti-coloniale și feministe. Asta se traduce în faptul că în munca lor de teren respectă biodiversitatea, animalele și originile naturii pe care o studiază, în timp ce iau în calcul importanța pe care caracteristici precum genul, rasa, și originea oamenilor din zonele studiate le au în expunerea pe care o suferă la poluarea cu plastic. În documentar Max subliniază efectele negative crescute pe care poluarea cu microplastice o are asupra comunității indigene din Newfoundland, deoarece sursa lor de venit și hrană vine direct din apele poluate din împrejurimi.
Metodele de investigație abordate de CLEAR sunt indispensabile deoarece poluarea cu plastic este o chestiune de justiție, de nerezolvat dintr-o perspectivă strict științifică. Expunerea la plastic și reminiscențele acestuia din produse de uz casnic, sanitar, mâncare, apă și aer afectează disproporționat diferite categorii sociale - femeile, copiii, persoanele rome și cele din zone defavorizate[1] sunt de cele mai multe ori cele care suferă disproporționat din cauza poluării cu plastic. Asta se traduce în faptul că această poluare, care e întotdeauna prezentă în strânsă legătură cu alte efecte nefaste ale capitalismului – abuz al resurselor și spațiilor naturale, creșterea în popularitate a partidelor de extremă dreapta[2] - afectează accesul la drepturi ale omului și la un nivel de trai decent pentru anumite categorii sociale ale societății. Dacă investigațiile științifice nu iau în considerare aceste dezechilibre ale impactului pe care poluarea cu plastic le are între diferite categorii sociale,atunci rezultatele lor nu pot aduce rezolvări reale.
Poluarea cu plastic nu se poate rezolva doar prin reciclare. Sistemele de reciclare actuale nu pot recicla în ritmul în care ne-am obișnuit să consumăm plastic[3]. Facilitatea de a genera profit a plasticului l-a transformat în materia primă preferată a corporațiilor care-ți prepară băuturile preferate sau tampoanele de care avem nevoie. Plasticul a devenit un component indispensabil al vieții noastre, iar detașarea completă de acesta este un privilegiu pe care nu mulți și-l permit.
Reciclarea ambalajelor care o permit și mai ales reducerea consumului de plastic nu e in van – însă implică un efort și o investiție de timp personal pe care de cele mai multe ori o fac femeile[4] și pe care tot de multe ori nu ne-o permitem având în vedere rezultatele limitate pe care le oferă. Dacă timpul ți-o permite, este bine să reciclezi. Poți de asemenea recicla în comun cu vecinii din blocul tău ori prieteni, alternând responsabilitatea reciclării și reutilizării între voi și astfel deschizând discuții pe tema utilizării plasticului.
Un pas important spre rezultate concrete și durabile când vine vorba de preluarea controlului asupra poluării este acțiunea comunitară și responsabilizarea celor mai privilegiați dintre noi în a-și asuma implicarea în poluarea cu plastice, aici intrând: persoanele, firmele și corporațiile care profită de pe urma consumului de plastic, precum și implicarea celor care trăiesc ignorând efectele pe care le creează consumul lor. Deschideți discuții despre importanța responsabilizării când vine vorba de consumul în exces de plastic la ședințele cu părinții de la școală, cu colegii de la muncă, cât și despre cum plasticul afectează apele sau terenurile din comunitatea voastră cu reprezentanții voștri politici.
În 2021 participam ca voluntară la o tabără despre poluare, colectare selectivă a deșeurilor și economie circulară în Laslea, organizată de Asociația Casa Naturii. Acolo am văzut pentru prima dată puterea pe care o are colaborarea când vine vorba de a aborda poluarea cu deșeuri. Alături de un trainer de la asociația Seneca Ecologos, 40 de copii din zona au împărtășit cunoștințele lor referitoare la punctele fierbinți pe harta poluării din comunitate și au descoperit cum să abordeze structural poluarea care le afecta râul, curtea școlii și străzile – de la cum să depună o plângere la primărie la cum săc olecteze și sorteze deșeurile. Experiența aceasta, cât și îndrumările specialiștilor, mă fac să cred că aici poate sta unul dintre răspunsurile pe care le căutăm pentru a aborda criza poluării cu plastice.
Mai jos găsești o serie de recomandări care pot deschide conversații pe tema plasticului in familia/comunitatea/grupul tău de prieteni:
Plastic, Waste & me - broșură informativă
GUTS - documentar despre activitatea CLEAR
Combating global plastic pollution - Feminist perspectives for a gender-just approach - Broșură despre cum afectează diferențial poluarea cu plastic
Plastic free July Movies - Recomandări de filme pentru copii
Comunitatea Fără Plastic by A.R.T Fusion
Comunitatea Fără Plastic e chiar fantastic! inițiată de asociația Micile Bucurii
[1] Heinrich Boll Stiftung (February2023) Combatting global plastic pollution— feminist perspectives for a gender-just approach, https://www.boell.de/sites/default/files/2023-03/inbrief_plastic_en.pdf
[2] Queering Ecofeminism: Towards anAnti-Far-Right Environmentalism. (2020, June 23). NiCHE. https://niche-canada.org/2020/06/23/queering-ecofeminism-towards-an-anti-far-right-environmentalism/
[3] Plastic recycling is failing – here’s how the world must respond.(2023, June 2). University of Portsmouth. https://www.port.ac.uk/news-events-and-blogs/blogs/sustainability-and-the-environment/plastic-recycling-is-failing-heres-how-the-world-must-respond
[4] OECD. (2020). Issues Note: Session 5 - Gender-specific consumption patterns. https://www.oecd.org/env/GFE-Gender-Issues-Note-Session-5.pdf
Primește direct în inbox știri din domeniul educației de mediu, articole despre parcurile naturale din România, interviuri cu experți și oameni de știință, recomandări de activități.
înscrie-te acum!
.jpeg)
