Stela Zămoiu păstrează în borcane și în plicuri din plastic 400 de soiuri de semințe tradiționale – legume, cereale, rădăcinoase, plante aromatice.
Ea are o casă de semințe în Dâmbroca, Buzău, și are un rol esențial în prezervarea semințelor tradiționale, alături de băncile de gene.
La această temperatură se păstrează semințele la Banca de Gene din Suceava. Este rezerva pe care România o păstrează pentru generațiile viitoare, iar semințele ar trebui să poată fi sădite și după 100 de ani.
Începusem să am prieteni care erau vegetarieni sau vegani. Mi se păreau nişte supereroi care reuşiseră să spargă tiparele tradiționale de alimentație, deşi eu nu credeam că aş putea vreodată.
un sistem de valori care plasează orice organism viu și mediu la același nivel, indiferent de utilitatea pe care le-o oferă oamenilor.
din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră provine din industria creșterii de animale. Un motiv în plus să aleg o dietă bazată pe plante.
ar avea a 3-a cea mai mare amprentă de carbon din lume, după Republica Populară Chineză și Statele Unite ale Americii.
Dacă zilnic cheltui cel puțin suma asta pe mâncare, cel mai probabil produci și risipă alimentară. E o problemă a clasei de mijloc, care își permite să irosească.
Risipa alimentară are loc de-a lungul întregului lanț de producție: de la ferme, la distribuitori, la comercianți și până la consumatori. Așadar vina este comună, dar soluții există pentru toate părțile implicate.
Primește direct în inbox știri din domeniul educației de mediu, articole despre parcurile naturale din România, interviuri cu experți și oameni de știință, recomandări de activități pentru copii și părinți.
înscrie-te acumUn studiu realizat în 2011 de Organizația Mâncării și Agriculturii a Națiunilor Unite indică că dacă toată risipa alimentară din lume ar constitui o țară, ar avea a 3-a cea mai mare amprentă de carbon din lume, după Republica Populară Chineză și Statele Unite ale Americii.
La 20 de ani mă întreb cum va arăta viitorul pentru mine. Sunt la o tabără de activism unde, pe parcurs, o să participăm la un protest. Aici aflu că o companie care extrage și capitalizează combustibili fosili în Serbia riscă să afecteze și România
Am citit că odată cu un copil se naște și o mamă, și așa m-am simțit și eu atunci când s-a născut băiețelul meu, în toamna lui 2020
Te-ai întrebat vreodată de unde vine mâncarea ta, de câte resurse a fost nevoie pentru a o produce, câți kilometri a parcurs până la tine în farfurie, și care este amprenta de carbon a dietei tale?
Cu atenția tot mai concentrată pe mâncarea sănătoasă și pe reducerea impactului asupra mediului, românii redescoperă gustul legumelor din copilărie prin semințele păstrate de pasionați și de băncile de gene.
Am devenit vegetariană pentru criza climatică, iar apoi am devenit vegană pentru libertatea tuturor ființelor umane și non-umane.
Anul acesta, pentru prima dată, România celebrează natura și îi dedică o săptămână întreagă de activități educaționale și practice în programa școlară. Elevi și profesori, poate și părinți, vor învăța, se vor juca, vor acționa împreună pentru a face față schimbărilor climatice. Dacă ai nevoie de inspirație de activități pentru a petrece o Săptămână Verde de succes, iată câteva propuneri:
Primăvara e aproape aici și mărțișoarele au apărut prin toate piețele orașului. Am strâns câteva recomandări de mărțișoare simpatice, realizate de ateliere locale, cu un impact pozitiv.
În primul rând, că nu contează dacă ești inginer sau nu. Fiecare profesie este la fel de importantă în procesul de tranziție către un viitor sustenabil.
Specia noastră – homo sapiens – a evoluat datorită colaborării dintre oameni. Însă, acum, riscăm să pierdem toate aceste comunități în fața unei crize care a apărut ca rezultat al activității umane. Pentru criza ecologică avem nevoie de cel mai mare sat, așa că am pornit să-l caut.
Magazinele de jucării se întrec în oferte, iar părinții sunt în căutarea cadoului perfect pentru copiii lor. Însă nu toată lumea se regăsește în goana asta. Unii copii se joacă entuziasmați cu doar câteva bețe și crenguțe, cum se întâmplă în familia despre care vă povestim astăzi, care trăiește sărbătorile de iarnă în ritm cu natura.
De la acreditare până la participare – gânduri post COP27 Sharm el Sheikh despre guvernanță climatică și participarea tinerilor.
Trecerea de la schiul în stațiuni suprapopulate la destinații de backcountry sălbatice și superbe se poate face destul de ușor: niște echipamente puțin diferite (și adesea mult mai ușoare, haine mai degrabă de hiking decât de schi), o educație montană adecvată plus câțiva dintre prietenii tăi cu chef de explorat și gata, te-ai apucat de schi de tură!
COP-ul din acest an are loc în Egipt, țară cu un istoric climatic complicat într-o regiune turbulentă din punct de vedere economic și politic. De asemenea acest eveniment este unul important prin prisma faptului că are loc din nou în Africa, cel mai vulnerabil continent în fața schimbărilor climatice deși are un grad foarte redus de emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu restul planetei.
Luna aceasta mă gândesc la toamnă nu doar ca la anotimpul abundenței, dar și sezonul anti-risipă. E o ocazie excelentă să citiți mai multe despre legumele și fructele de sezon și cum te poți bucura de ele
Pentru un producător local, nimic nu se risipește, totul se poate transforma într-un borcan cu dulceață sau de zarzavat. Pentru alt producător local, încă e o luptă să-și educe clienții că nu e cel mai important lucru ca legumele să arate perfect. Într-o țară în care risipim 70 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor anual, poposim astăzi în grădinile a doi producători din colțuri diferite ale țării, care încearcă fiecare să-și dea preparatele către clienți prin mijloace diferite, cu risipă cât mai mică.
Drumul spre mare părea mereu că duce doar acolo, sau uneori, spre Deltă. Însă azi îți propun să pornești spre mare ca să ajungi la munte. Asta, de-abia, te face un explorator destoinic. Sau măcar fericit.