Grădinița din fața blocului 46 de pe Strada Ghirlandei, din vecinătatea complexului comercial Apusului, din București, a fost mult timp de neatins. Iedera vânjoasă se întinsese printre corcoduși, pruni, meri și nuci, iar buruienile crescuseră peste tot. Se transformase într-o pădure, iar locatarii se întrebau de unde să înceapă să curețe. În primăvara lui 2020, din nevoia de a petrece timp afară după perioada de izolare din cauza pandemiei, au curățat întâi uscăciunile, apoi au văruit copacii. Dar mai era mult de muncă, iar vecinii abia dacă se cunoșteau între ei.
Acum, spațiul verde apare pe Google Maps cu denumirea ÎntreVecini Grădina Apusului, după numele proiectului prin care comunitatea a devenit printre primele din București care au panouri solare pe bloc și prima beneficiară a proiectului. În fotografiile locației se văd o alee pietruită, oameni așezați pe fotolii – puf, luminițe, un panou pe care este proiectat un film, o cutie de compost, un aparat de făcut popcorn și o masă cu cafea și biscuiți. Imaginile de pe Google Maps au fost surprinse la petrecerea de încheiere a anului de sprijin și lansarea apelului pentru încă cinci comunități.
În mijlocul unei fotografii, cu pălărie galbenă și privirea ațintită în telefon, este Nadia Crânganu. De la ea a pornit totul. Când s-a mutat în blocul de pe Strada Ghirlandei, după 12 ani de locuit în Australia, și-a dat seama că îi lipsesc interacțiunile cu oamenii, cu care se obișnuise în străinătate, dar și inițiativele privind sustenabilitatea. Atunci când a văzut apelul celor de la ÎntreVecini, care căutau o comunitate din București în care să desfășoare proiectul pilot, a știut ce are de făcut. I-a cooptat și pe președintele de bloc și pe alți membri din comitet, iar ea s-a ocupat de completarea aplicației.
ÎntreVecini este într-un proiect care își propune să regenereze spiritul comunitar la bloc şi să transforme micro-comunităţile urbane din România în huburi sustenabile. ONG-ul oferă fiecărei comunități câte un grant de 15.000 de euro din care cumpără un kit de panouri fotovoltaice și organizează 10 activităţi sustenabile într-un an. De exemplu, comunitatea din Apusului a ales să participe la workshopuri gratuite despre calitatea aerului, despre apicultură sau grădinărit și să investească banii rămași, după cumpărarea panourilor, în amenajarea grădinii și achiziționarea unor cutii de compost și a trei bănci de picnic. În plus, beneficiarii primesc sprijin pentru instalarea panourilor și obținerea calității de prosumator. Membrii ONG-ului sunt prezenți la toate cele 10 activități, dar sunt disponibili și pe grupul de Whatsapp (unde sunt invitați toți vecinii) pentru orice problemă ar putea avea comunitatea în legătură cu viața la bloc - de exemplu, cum să folosească eficient fondul de rulment sau unde pot găsi rumeguș pentru compost.
„Din cei 19 milioane de locuitori ai României, mai mult de 10 milioane locuiesc în mediul urban, în peste 100.000 blocuri”, scriu cei de la ÎntreVecini. „Ca urmare a perioadei comuniste și a digitalizării accelerate, spiritul de comunitate la bloc s-a pierdut și odată cu el s-a pierdut și încrederea în propria capacitate de a produce schimbare în locul în care trăim. Uneori ne simțim singuri între români, iar asta scade nivelul de încredere în oamenii din jurul nostru.”
La prima întâlnire cu comunitatea din Apusului, Sabina Mihăilescu, managerul general al proiectului, și echipa ei, se temeau că bătrânii din bloc vor fi reticenți la sugestiile celor tineri – scopul era să discute despre cele 10 activități pe care le vor desfășura pe parcursul anului. Dar nu doar că n-a fost nevoie să intervină, abia au avut loc să vorbească.
„S-au conectat niște oameni care au stat 20 de ani în aceeași clădire”, spune Sabina, „și nu schimbaseră trei cuvinte”.
În decembrie, comunitatea a devenit prosumatoare (mică producătoare de energie electrică) – au fost instalate 15 panouri fotovoltaice, cu o putere de 5kWh. Iar de-a lungul anului vecinii au participat la tot felul de ateliere. De exemplu, un apicultor le-a povestit despre dinamica și rolurile dintr-un stup și i-a îmbrăcat pe copii într-un costum alb, de protecție; un reprezentant de la Fundația Comunitară București le-a vorbit despre ce înseamnă grup civic de inițiativă și cum să se organizeze comunitar; Urban Cultor le-a montat trei compostoare, iar un specialist le-a explicat cum să le folosească; Ecopolis a instalat un senzor pentru monitorizarea calității aerului.
Dar activitatea care a avut cel mai mare impact în comunitate a fost amenajarea grădinii de către peisagistul Bogdan Mihalache. Aleea gândită de el trece pe lângă mesele de picnic, pe lângă cele patru cutii cu răsaduri, până la zona de compost.
„N-am înțeles prea bine inițial care era treaba cu aleile astea”, spune Nadia, „dar practic ele au deschis grădina. Îți arată pe unde poți să mergi, te ghidează.”
Grădina le-a dat un scop vecinilor vârstnici, un loc de învățare celor tineri, spațiu de joacă pentru copii și zonă de socializare, pentru toți. De exemplu, o doamnă de 86 de ani, crescută la țară, se trezește la 6:30 și udă grădina. Pentru că este expertă în răsaduri, acum în grădină cresc plante de roșii de aproape doi metri înălțime. Când vor rodi, va împărți legumele cu vecinii, cum face deja cu ardeii iuți sau cu menta. Uneori le explică fetițelor din zonă cum se îngrijesc răsadurile.
Când se apropia momentul lansării următoarei sesiuni de proiect, mulți vecini au coborât în grădină să ajute la amenajare. Ba chiar și o familie de expați, abia mutați în bloc. Nadia le-a transmis în engleză că trebuie smulsă iedera, trebuie dat cu sapa, trebuie așezate dalele de la alee. Și au muncit cot la cot cu ceilalți.
„Pentru că sunt noi - noi în țară, noi în bloc -”, spune Nadia, „genul acesta de activități îi ajută să se integreze.”
Prin comunitatea din Apusului, cei din proiectul ÎntreVecini au vrut să demonstreze că oamenii se pot uni printr-un interes comun. Feedback-ul primit a fost uimitor chiar și pentru ei. Au fost chemați în multe comunități din București, dar și din Timișoara, Arad, Cluj, unde vor ajunge abia anul viitor. Acum vor să amplifice ce se întâmplă deja în comunități.
Următoarea etapă a proiectului presupune selectarea a cinci comunități din sectoarele 1 – 5 din București care vor primi panouri solare și sprijin pentru 10 activități. Decizia n-a fost una ușoară. Deși procesul de aplicare a fost complex – a presupus colectare a 50%+1 de semnături din bloc, plus realizarea unui video –, au fost 46 de aplicații valide. Multe dintre ele de la comunități care sunt deja catalizatoare ale mișcării în zonele lor. Unele au amenajat sală de sport, alții – spațiu de joacă pentru copii sau pentru câini, terase circulabile, activități cu copii, târguri circulare.
-1.jpg)
Deocamdată, 12 echipe au fost selectate să participe la un program de construire de comunități, apoi vor trebui să identifice nevoile din zonele în care locuiesc, ce activități și-ar dori să facă, cum o să folosească banii de grant (15.000 de euro per comunitate). Va urma apoi o zi în care toate echipele vor prezenta ce au descoperit, iar ÎntreVecini va alege cinci care vor primi sprijin financiar și consultanță pe durata unui an. Cele șapte echipe care nu vor primi finanțarea vor avea, totuși, parte de consultanță. În următorii trei ani, proiectul își propune să aibă câte o comunitate în fiecare județ din România și sector din București.
Nadia a fost prezentă la prima întâlnire cu cele 12 echipe. O să se ducă în vizită la ei în cartiere, iar ei vor veni pe Strada Ghirlandei. Așa cum au venit 20 de studenți Erasmus din Franța, Spania, Germania, curioși să vadă cum se apropie vecinii între ei într-un cartier românesc. Iar când una dintre studente a avut nevoie la toaletă, doamna de 86 de ani, experta în răsaduri, s-a oferit s-o ducă la ea în apartament. I-a arătat fotografiile de pe pereți și i-a făcut turul casei, vorbind tot timpul în română.
„Oamenii pot veni împreună și asta mă bucură cel mai tare”, spune Nadia. „Și totul a pornit de la spațiul verde pe care îl avem în grijă. Ideea este să ne simțim cât mai bine unii cu alții.”
La petrecerea de lansare din grădina lor, de pe 10 iunie, au participat în jur de 150 de oameni – vecini din cele 60 de apartamente din blocul de patru etaje, dar și trecători care auzeau muzică sau persoane care au aflat de eveniment din social media. Au trecut aproape trei luni de atunci și încă mai sunt vecini – considerați de unii morocănoși – care o felicită pe Nadia pentru eveniment, iar copiii o întreabă când mai organizează seri de film.
Deocamdată, grija ei cea mai mare este cum să atragă mai mulți oameni, cum să le trezească interesul, dar știe că dezvoltarea comunității ar trebui să fie organică. Pe lista priorităților pentru vecinii din Apusului se află colectarea separată și delegarea de responsabilități, pentru că vine toamna și va fi mult de lucru în grădină. Dar vor să organizeze și un workshop în care copiii să construiască adăposturi pentru păsări.
„O clădire trăiește prin oameni”, mai spune Nadia. „Dacă permanent vezi numai uși închise, cum faci să le deschizi? Numai o acțiune de felul acesta ar putea să schimbe lucrurile.”
„Vrem să ne cunoaștem vecinii. Să ne ajutăm între noi”, au mai scris inițiatorii proiectului. „Să fim mai liniștiți atunci când trebuie să ne lăsăm copiii în grija cuiva pentru câteva ore. Sau câinele, pisica, peștii sau papagalul. Să aibă cine să ne ajute cu o pană sau la o inundație. Vrem să ne salutăm cu vecinii, să stăm mai puțin pe net și mai mult în realitate. Să ne creștem indicele de calitate a vieții. Să fim fericiți împreună în comunitățile noastre.”
Primește direct în inbox știri din domeniul educației de mediu, articole despre parcurile naturale din România, interviuri cu experți și oameni de știință, recomandări de activități.
înscrie-te acum!-82.jpg)
.jpg)
