Acolo, jumătate din peronul spre Preciziei era acoperit de apă care se infiltra prin tavan din ce în ce mai rapid. Am fugit spre facultate cu un gust amar și șosetele umede, întrebându-mă dacă voi răci și dacă am Nurofen acasă.
Ca de obicei când este sezonul ploios, metroul bucureștean cedează din nou sub presiunea apelor. Metrorex a anunțat pe Facebook că deși în unele stații infiltrațiile au fost mai pronunțate (ex. Eroilor), intervin rapid la fața locului și situația se monitorizează pentru a asigura publicului condiții cât mai normale de siguranță și confort.
De marți seara până miercuri după-amiaza, între ora 21:00 și ora 15:00, sudul și sud-estul țării vor fi afectate de ciclonul „Barbara”, cu cod roșu de ploi torențiale. În următoarele zile, sudul și sud-estul României se pregătesc pentru un episod de ploi neobișnuit de abundente, care depășesc cu mult valorile normale pentru această perioadă. În județe precum Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov și București sunt așteptate cantități de apă între 80 și 100 de litri pe metru pătrat, iar izolat chiar 120–140 l/mp, de peste două ori mai mult decât media obișnuită a lunii octombrie, care, potrivit datelor Administrației Naționale de Meteorologie pentru perioada 1991–2020, este de aproximativ 40–45 mm.
Practic, într-o singură săptămână ar putea cădea cât într-o lună și jumătate de ploaie normală, iar local, precipitațiile pot atinge recorduri istorice. Situația este asemănătoare și în județele din Muntenia și Moldova de Sud, unde se estimează 60–90 l/mp, adică cu până la 200% peste media multianuală. Într-un context în care schimbările climatice fac episoadele extreme tot mai frecvente, această ploaie torențială ar putea fi un nou semn că echilibrul climatic al României se modifică vizibil.
Astfel, în următoarele ~18–24 de ore (până miercuri după-amiaza) țara va fi sub asediul ploilor abundente. În unele regiuni, fenomenul va continua sub forma de averse intense și acumulări de apă care vor agrava riscul de inundații.
Sistemul de canalizare din București și Ilfov a cedat în mai multe zone, transformând străzile în bastioane acvatice. În stația de metrou Eroilor, apa infiltrată prin tavan a inundat jumătatea peronului spre Preciziei, punând în disconfort mulți dintre studenții care fac naveta spre Politehnică sau Lujerului pentru a ajunge la facultate. Este un semnal rapid că infrastructura subterană e deja pusă la limită. Copaci doborâți de rafalele puternice de vânt, au căzut peste mașini sau pe carosabil, blocând traficul și punând viața pietonilor și șoferilor în pericol, fără ca autoritățile locale să fi emis până acum evaluări clare de despăgubire. În mediul educațional, amfiteatrul R3 al Facultății de Matematică, Universitatea din București, suferă de infiltrații sistematice la ploi. Un student de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, descrie pentru noua.info cum „pe tot parcursul anului trecut, de fiecare dată când ploua, în amfiteatrul R3 se infiltra apă. Pereții erau umezi, mirosea a mucegai, era imposibil să stai la cursuri.” Problema, așadar, persistă, fără vreo rezolvare pe orizont.
În plus, pe râurile din Dobrogea, s-a emis deja un cod roșu de inundații pentru zonele joase ale litoralului. Hidrologii au avertizat că debitele cresc rapid, iar râurile secundare își pot ieși din matcă. Sunt aşteptate scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu probabilitatea depăşirii cotelor de apărare. Mii de case pot fi avariate, ba chiar distruse de aceste calamități naturale care pot fi totuși prevenite.
Ele devin puncte cheie ale acestei noi epoci climatice. În România, Raportul „Starea Climei – România 2024”, coordonat de InfoClima, semnalează creșteri ale frecvenței furtunilor severe, mai ales cu grindină și vânturi puternice, și proiecții care prevăd intensificarea acestora spre jumătatea și sfârșitul secolului.
Între 1950 și 2023, zilele cu temperaturi ridicate au crescut consistent, iar regiunile sud-vestice și estice au înregistrat prelungiri ale episoadelor termice cu 25–30 de zile. De asemenea, condițiile favorabile pentru furtuni severe, inclusiv pe bază de grindină, au devenit tot mai frecvente.
Pentru intervalele 2025–2050 și 2071–2100, proiecțiile climatice indică intensificări semnificative ale fenomenelor extreme, valuri de căldură, tornade locale, ploi torențiale tot mai dese, în special în regiunile nordice și estice ale României. Pare îndepărtat, dar este vorba de generația copiilor și nepoților noștri, cât și de bătrânețea noastră.
Orașele mari, mai ales București, stau pe un sistem de canalizare conceput acum decenii, insuficient dimensionat pentru volume extreme. Când orașele cresc fără plan, infrastructura e neglijată, iar rigolele și șanțurile rămân colmatate, furtunile nu mai vin singure. Ele scot la iveală punctele slabe ale orașului, o rețea fragilă în care fiecare verigă, de la proiectare la întreținere, cedează pe rând.
Lucrările de „mântuială”, canalizări înguste, pompe adăugate punctual, amenajări locale fără viziune integrată, riscă să exacerbeze problema: apa evacuată rapid de la un punct poate genera vârfuri de presiune în aval, astfel că problema e doar pasată, nu rezolvată. Iar dacă sistemul e obstrucţionat sau deraiază, consecințele pot fi mai grave decât dacă nu s-ar fi intervenit deloc.
O infrastructură capabilă să gestioneze volume variabile, să stocheze apa pluvială temporar, să permită infiltrația controlată și să canalizeze cu precauție scurgerile. Copenhaga este unul dintre orașele care a reușit să își creeze o strategie prin care să oprească inundațiile. După inundațiile severe din 2011, orașul a lansat Cloudburst Management Plan, o strategie urbană complexă care include străzi “albastre” care direcționează apa către zone verzi, piețe și parcuri care devin bazine de retenție temporară în caz de ploaie torențială și o infrastructură subterană care facilitează infiltrarea controlată. Fără o strategie sistemică și investiții durabile, „reparațiile” pe termen scurt vor deveni capcanele zilelor ploioase care vin.
Autoritățile trebuie să acționeze acum, și cu mult timp înaintea furtunilor, cu programe constante de toaletare și întreținere a copacilor, curățare a gurilor de scurgere, amenajări inteligente în cartierele vulnerabile. Și lista continuă.
Probabil nimic nu se va schimba până voi absolvi, voi fi nevoită să-mi cumpăr câte o pereche nouă de bocanci anual pentru că se strică foarte repede și cei de calitate odată ce sunt expuși constant la cantități mult prea mari de apă. Aici intervine o altă problemă, nu prea am bani de acei bocanci că bursa intră o dată la două-trei luni, iar job part-time nu îmi pot lua.
Of!
Poate totuși se rezolvă sistemul.
Editor: Sabina Șancu
Grafică: Paul-Dacian Rotar
Primește direct în inbox știri din domeniul educației de mediu, articole despre parcurile naturale din România, interviuri cu experți și oameni de știință, recomandări de activități.
înscrie-te acum!
-82.jpg)
