Florin Stoican are 47 de ani și contribuie de 20 de ani la conservarea biodiversității și geodiversității din România. Geolog de meserie, a înființat împreună cu echipele lui primul parc național din România creat la cererea cetățenilor – Parcul Național Buila-Vânturarița și primul parc natural urban – Văcărești.
Conform Greenpeace, România găzduiește 65% dintre pădurile virgine ale Europei, unde trăiesc cea mai mare populație de urși din Europa. Pentru conservarea naturii, Guvernul a desemnat 24% din teritoriul României ca fiind arii protejate. 55% dintre acestea nu sunt administrate de nimeni. Și aici intervine munca lui Stoican.
A copilărit în Costești, județul Vâlcea. În adolescență a început să străbată zonele muntoase din jurul casei cu gașca de prieteni și a devenit interesat de biodiversitatea din regiune.
„Buila-Vânturarița este un munte care s-a format acum 1.400.000 de ani din scheletele organismelor marine”, spune Stoican.
Zona adăpostește numeroase specii de reptile, mamifere și păsări, precum și 28 de specii de orhidee.
„În timpul drumețiilor, am văzut cum zona pe care o iubeam se deteriorează încet, din cauza exploatării forestiere, a construcțiilor și a turismului necontrolat”, spune Stoican. „Ne temeam că zona va suferi ireversibil, așa că am zis: hai, să vedem ce putem face”.
Au decis să înființeze un parc național – tip de arie protejată prin care se interzice legal exploatarea zonei și se promovează recreerea și educația naturală. Au adunat informații despre biodiversitatea teritoriului pentru o lucrare științifică care să arate guvernului de ce natura din jurul casei lor merită să fie protejată.
Stoican a urmat Facultatea de Geologie din București. „Am vrut să studiez ceva din domeniul științelor naturale care să mă ajute să fac cercetare în primul rând la Buila”, spune Stoican.
.jpg)
Stoican și prietenii săi au înființat Asociația Kogayon acum 20 de ani. Au inițiat cercetări științifice despre biodiversitatea din regiune și au trimis lucrarea către Academia Română. Au solicitat Academiei să declare zona parc național, iar trei ani mai târziu, Academia a acceptat și a recomandat guvernului să înființeze Parcul Național Buila-Vânturarița. A fost primul din România înființat la inițiativa unui grup de cetățeni.
Kogayon a concurat pentru administrarea parcului cu Romsilva, o întreprindere privată controlată de Ministerului Mediului. Romsilva e responsabilă cu pădurile aflate în proprietate publică.
Pentru că avea mai multe resurse financiare, a câștigat administrarea parcului.
Statul român nu finanțează administrarea ariilor protejate, așa că administratorii trebuie să susțină financiar conservarea. Romsilva câștigă o parte din bugetul său prin exploatare forestieră, iar unele tăieri sunt ilegale. Autoritățile de control detectează doar 1% din tăierile ilegale care au loc în România, potrivit Greenpeace.
Echipa condusă de Stoican a convins autoritățile să stabilească un parteneriat de administrare a parcului între Kogayon și Romsilva. A fost primul de acest fel din România. Kogayon a marcat trasee turistice, a pus panouri cu informații și a organizat tabere de vară de speologie pentru copii. Romsilva s-a ocupat de gestionarea financiară a parcului.
Acum, vor ca până în 2025 să obțină statutul de Geoparc Global UNESCO pentru Oltenia de sub Munte, o zonă naturală din apropierea Parcului Național Buila-Vânturarița. Din 2020, proiectul a adunat peste 60 de parteneri, inclusiv școli, autorități locale și comunitatea locală.
Geoparcurile Globale UNESCO încearcă să protejeze resursele geologice ale unei zone fără să impună asta prin lege. Sunt gestionate de un parteneriat al comunităților locale și își propun să educe oamenii cu privire la resursele naturale din acea regiune și de ce conservarea este și în beneficiul lor.
„Dacă nu implici oamenii în conservare, zonele protejate rămân doar o restricție legală și se ajunge la niște conflicte care sunt în detrimentul conservării”, spune Stoican.
Un grup de ornitologi și fotografi de natură au redescoperit Văcăreștiul în urmă cu 14 ani. Este cel mai mare spațiu verde din capitală– are 5.000 de arbori, în special sălcii și arbuști, pe 183 de hectare. Aceștia fixează poluanții din aer și cresc cantitatea de oxigen din aer.
Grupul l-a invitat pe Stoican în 2011 să contribuie la înființarea Parcului Natural Văcărești.
Stoican a coordonat echipa de cercetători care a pus bazele științifice pentru înființarea parcului în urmă cu șapte ani. Apoi, a devenit președintele Asociației Parcului Natural Văcărești. Acum, echipa lucrează la construirea unei Rețele Naționale de Arii Naturale Urbane, prin care vor să extindă modelul de arie naturală urbană și în alte orașe ale țării.
Peste 50% din populația României trăiește în mediul urban, conform Institutului Național de Statistică. Orașele din România sunt printre cele mai vulnerabile ecosisteme la schimbările climatice, din cauza poluării și a lipsei de spații verzi.
Standardele europene prevăd ca fiecare persoană din oraș să aibă 26 de metri pătrați de spațiu verde. În București, cetățenii au mai puțin de 7 metri pătrați.
Parcul Natural Văcărești oferă acum posibilități de a experimenta viața sălbatică prin intermediul unor tururi tematice ghidate și excursii cu cortul pentru familii sau școli Vizitatorii pot afla, de asemenea, despre alte arii protejate din țară.
„Cei din spațiul urban, pentru că nu mai au verde în jurul lor și simt efectele poluării, sunt mai aplecați spre conservarea naturii”, explică Stoican. „Cei din spațiul rural, chiar dacă au natură în jurul lor, nu prea realizează valoarea ei și o utilizează ca resursă primă. Dar viziunile lor nu sunt complet opuse și, până la urmă, fiecare iubește pădurea, dar în mod diferit”.
Stoican a muncit în conservarea naturii voluntar pentru mult timp. Din 2018, este bursier Ashoka, de unde primește mult sprijin financiar și logistic, precum și mai multe cunoștințe pentru a-și continua proiectele.
Silviu Chiriac se ocupă de 25 de ani de protecția mediului înconjurător și a colaborat cu Stoican la înființarea Agenției Naționale pentru Arii Protejate din România. Chiriac are un doctorat în conservarea ariilor protejate și lucrează la Agenția pentru Protecția Mediului din Vrancea, România.
„Florin este un simbol al celor care luptă pentru natură în România”, spune Chiriac. „Reprezintă generația de la începutul anilor 2000, o generație care a crezut în idealurile de protecție a naturii. Și niciodată nu a renunțat. Din momentul în care a crezut în ceva și a început să muncească pentru obiectivul său, s-a ținut de el și, într-adevăr, rezultatele s-au arătat până la urmă”.
„Poveștile de succes sunt cele care le dau curaj oamenilor și îi conving să persevereze în munca lor. Deși e greu și s-ar putea să se sperie la început, povestea lui este un bun exemplu pentru cei ce vor să lupte pentru natură”.
Stoican a reușit să conecteze oamenii de dragul naturii. A creat o rețea de oameni implicați în conservare care dă speranță biodiversității din România. Și dă speranță și oamenilor.
„Fiind geolog și lucrând cu istoria vieții pe Pământ, sunt convins că planeta și viața nu vor avea de suferit în sensul că se duc la extincție în urma noastră”, a spus Stoican. „Dar Homo sapiens riscă să o facă. Și, așa cum viața și-a revenit după marile extincții, tot așa își va reveni și după noi”.
Studiile arată că, dacă vrem să supraviețuim sănătos pe planetă, trebuie să conservăm cel puțin 50% din terenurile de pe planetă. Uniunea Europeană, însă, cere României să desemneze doar 30% din terenuri ca arii protejate. Cercetătorii spun că acest lucru nu este suficient.
„Trebuie să extindem impactul pe care îl generăm” spune Stoican. „Dacă nu, vom rămâne insule care fac lucruri impresionante, dar nu suficient”.
Notă: Articolul a câștigat concursul Climate Champion Profiles Challenge, organizat de Global Youth & News Media ca parte din proiectul The Writing’s on the Wall. Varianta originală a fost publicată pe site-ul News Decoder.
Primește direct în inbox știri din domeniul educației de mediu, articole despre parcurile naturale din România, interviuri cu experți și oameni de știință, recomandări de activități.
înscrie-te acum!
.jpeg)
-82.jpg)
