Liana Vasilescu

Cei mai mari munți mici: O tură de toamnă prin Munții Măcinului

Drumul spre mare părea mereu că duce doar acolo, sau uneori, spre Deltă. Însă azi îți propun să pornești spre mare ca să ajungi la munte. Asta, de-abia, te face un explorator destoinic. Sau măcar fericit.

natura
ani

CUM și UNDE?

Din București pornești pe Autostrada Soarelui până la un punct, apoi cotești spre nord, unde începe unul dintre cele mai frumoase drumuri pe care le cunosc în țara asta, prin podișul Dobrogei, pe la Hârșova și apoi prin satele aspre și poetice cu nume date de turcii și tătarii care trăiesc de sute de ani acolo. 

Dacă vrei ceva pentru Waze, alege satul Greci - 3,5-4 h de drum din Capitală. Apoi, tot mergând spre mare, o să descoperi că ai ajuns la munte – cine ar fi zis că acest podiș plat și secetos poate conține o asemenea surpriză: 

Parcul Naţional Munţii Măcinului - nici mai mult nici mai puțin de 11 hectare – în care îți promit că ai ce face – împărţite între cele două zone principale: Culmea Pricopanului şi Munţii Măcinului.

TOAMNA e cel mai bun anotimp pentru Măcin: căldura se domolește, dar fiindcă tot despre Dobrogea cea uscată vorbim, nu plouă, iar temperaturile sunt perfecte de mers (15-20 grade Celsius ziua, un pic mai crisp dimineața și seara.)

CE E SPECIAL AICI?

Cei mai vechi munţi din România, așa numiții munți hercinici – dacă mai ai și tu, ca mine, flashback-uri de la orele de geografie dintr-a VIII-a, o să îți sune cunoscut: munți bătrâni, ridați puternic și tociți, erodați în sute de milioane de ani, ca rezultat al orogenezei Hercinice. Munți de piatră aspri și serioși, cu creste ca Piatra Craiului, dar cu altitudini de maximum 300-400 de metri și cu păduri de mare, nu de munte – adică specii submediteraneene şi balcanice, plus vegetația de stepă euroasiatică, răspândită în această zonă pe cea mai întinsă suprafaţă din Dobrogea şi România.

Până acum am făcut poezie (promit că o să îți dau și suficiente detalii concrete), dar am vrut să fie clar un aspect important: munții ăștia sunt magici, și, ca orice magie, nu e de explicat, e de trăit. Așa că îți spun cum și pe unde ajungi, urci și dormi, apoi fiecare simte ce e de simțit acolo, la fața locului. 

Deși foarte bătrâni și arizi – adică ai zice că în deșert nu prea e viață, nu? – în Munții Măcinului e o biodiversitate impresionantă: Pe o arie cât jumătate din suprafața Bucureștiului (doar 0,05% din teritoriul țării) se găsește jumătate din flora României: numeroase specii de arbori și arbuști, specifici ecosistemelor de stepă și silvostepă – pădurile de gorun amestecat cu tei, mojdrean și frasin, arbuști precum cornul, alunul și păducelul; florile rare sau endemice – clopoțelul dobrogean, capul-șarpelui, garofița pitică, feriga mediteraneană, aliorul dobrogean și bujorul românesc). Știai, spre exemplu, că pădurea de fag dobrogeană este un habitat care nu mai există nicăieri în țară? 

Regăsim aici și 181 de specii de păsări – jumătate dintre speciile de păsări de la noi. Dintre ele 37 sunt strict protejate la nivel internațional iar printre speciile rare se numără șoimul dunărean, mierla de piatră și pițigoiul de livadă. 

Este că acum, dacă îți spun că în parc sunt 18 trasee turistice, pare puțin? 

Măcinul, acest foarte mic mare masiv muntos, are aspectul unui deal ce atinge înălțimea maximă în Vârful Țuțuiatu (467 m). Culmea Pricopanului, la 17 km distanță de satul Greci – este, poate, cel mai spectaculos traseu și e cel pe care ți-l recomand dacă ești pentru prima oară aici – spinare de dinozaur cu muchii crenelate și formațiuni granitice megalitice, care se ridică de nicăieri deasupra câmpurilor de grâu extraplate și aurii. Durează cam 4-5 ore să parcurgi culmea la pas normal spre lejer, e prietenoasă cu începătorii, și poți lăsa mașina la baza traseului (e un traseu circular pe care îl poți face în ambele sensuri.

E bine să stii că parcul face parte din regiunea biogeografică stepică. (Asta înseamnă că aici avem stepă și că e una dintre cele cinci regiuni biogeografice ale României: pontică, stepică, alpină, continentală și panonică.  România e țara cu cele mai multe regiuni biogeografice din Europa – dintre cele 11 existente în total – avem de toate, cum s-ar spune, și suntem pe locuri fruntașe la biodiversitate.

Încă ceva ce poți vedea doar aici sunt cele două arii strict protejate: rezervația științifică Valea Fagilor și rezervația științifică Moroianu. Ambele rezervații se pot vizita – practic, traseele din Măcin le străbat pe diferite porțiuni. Valea Fagilor se întinde într-o vale îngustă și umedă, la o altitudine de doar 350-400 m și are o suprafață de peste 150 de hectare de fagi cu diametrul de aproape un metru și înălțimi de până la 30 m. 

Pădurea din Valea Fagilor este un relict terțiar al pădurilor seculare ce se întindeau pe teritoriul Dobrogei. Rezervația Moroianu are o suprafață de aproape 300 de hectare, se află pe teritoriul administrativ al comunei Greci și protejează habitate vulnerabile.

UN PIC DE TRIVIA

  • Munții Măcin şi împrejurimile lor sunt singurele zone din România unde încă mai există suprafețe importante de vegetație naturală de stepă, care nu se găsește nici în Balcani şi este foarte rară acum în Europa.
  • Via Pontica străbate Munții Măcinului și este al doilea cel mai mare culoar de migrație al păsărilor din Europa. Peste 30.000 de păsări cu zbor planat (acvile, berze și pelicani, printre altele) străbat această regiune. În timpul migrației, pe deasupra parcului trec aproape 30 de specii de păsări răpitoare, mai mult decât oriunde altundeva în România.
  • În Munții Măcinului (pe traseul Culmea Pricopanului) o să vezi un „Sfinx” asemănător celui din Bucegi.
  • Lacul Iacobdeal – în care, apropo, nu se face baie - este un lac antropic format în urma umplerii cu apă a unei vechi cariere de granit, fenomen destul de rar întâlnit în țara noastră.
  • Diversitatea peisagistică e dată de numeroase specii de arbori și arbuști, specifici ecosistemelor de stepă și silvostepă: pădurile de gorun amestecat cu tei, mojdrean și frasin, arbuști precum cornul, alunul sau păducelul.
  • Lista mamiferelor cuprinde aproape 50 de specii, echivalentul a jumătate din fauna țării; printre ele, popândăul și hamsterul românesc - unul dintre cele mai puțin studiate mamifere din Europa.
  • Valea de trovanți de la coborârea din Pricopan – formațiuni monolitice spectaculoase, formate asemeni stalactitelor și stalagmitelor, doar că aici nu sunt în peșteră, ci răspândiți pe o vale largă cu iarbă mătăsoasă.
  • Flora Măcinului este comparabilă cu flora bogată a insulelor Creta şi Corsica, numărul plantelor superioare de aici reprezentând peste 19% din flora europeană.
  • Doar aici vezi specia de bujor dobrogean, bujorul fiind propus de activiștii de patrimoniu pentru a fi declarat floare națională a României - aprilie și mai sunt lunile perfecte ca să găsești spectaculosul covorul de bujori pe pantele muntelui.

No items found.

CAZARE, MÂNCARE

Satul Greci este cea mai bună alegere pentru tabăra de bază – e un sat îngrijit în care ai două supermarketuri și un restaurant la intersecția cu drumul național. Cazare găsești atât în Greci cât și în orașul Măcin, pe Booking sau direct, la câteva pensiuni foarte bune, important e să rezervi din timp, mai ales în weekend.

Uite câteva link-uri utile:

  • Casa cu Stuf - chiar în satul Greci, cazare cu piscină și ciubăr și, dacă vrei, poți comanda toate cele 3 mese, homemade cooking excelent.
  • La Livadă - camping în livadă, căsuțe cu și fără baie și o vilă pentru un grup mai mare (6-8 persoane) 
  • Pensiunea Relax
  • Istanbul Măcin – în orașul Măcin, cu mâncare turcească delicioasă. 

DETALII TEHNICE

 Toate traseele din Munții Măcinului sunt accesibile cam oricui, sunt diferite, poetice și uneori extrem de spectaculoase. 

Câteva sunt trasee de hiking, câteva de bicicletă (cam 270 km de biciclit) sau ecvestre, unele proaspăt mapate și înregistrate, precum și câteva tematice, pentru copii dar și pentru părinții lor iubitori de vin bun. Poți parcurge toate traseele cu copiii, iar pe drum le poți povesti despre țestoasele și gușterii turcoaz cu verde care vă pot ieși în cale. 

Niciunul dintre trasee nu presupune cățărare sau abilități tehnice, deși, mai ales pe Culmea Pricopanului, e util să ai bețe de hiking, mai ales la coborâre, ca să îți protejezi genunchii. 

Traseele sunt marcate de administraţia parcului, iar aici găsești toate detaliile (punct de pornire, acces, nivel, marcaj etc.). Iar la Centrul de Informare şi Vizitare al Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului din Greci poți găsi amănunte despre cei mai vechi munţi ai României, mai bătrâni decât dinozaurii. Tot aici găsești o dioramă făcută chiar de specialiştii parcului.

6 trasee noi în Munții Măcinului

Dacă ai bătut deja acești mari munți mici și crezi că nu mai au secrete pentru tine, iată ceva fresh pentru care merită să te întorci, mai ales că în Dobrogea de Nord nu există extrasezon, iar drumețiile pe cărările lor fermecate sunt foarte tentante chiar și iarna. 

Este vorba de cele șase trasee recent marcate și omologate: 

  • Traseele peisagistice Cocoș-Sarica și Dealul Consul 
  • Traseul Troesmis, cu acces din localitatea Turcoaia, care include cetatea cu același nume (un loc de picnic romantic și straniu în același timp, lângă vestigiile arheologice rămase din fortăreața care era, în secolul I, un oraș maiestuos și înfloritor.
  • A fost omologat și traseul tematic Niculițel, care se întinde pe 9 km și care poate fi parcurs în aproximativ trei ore.
  • Traseul Poteca Priopcei este important din punct de vedere geologic – găzduiește 36 de familii de roci plus un amfiteatru natural în zona Boldea, unde găsești și plăcuțe informative despre rocile de pe drum, cu o vechime de cel puțin 450 de milioane de ani. 

La poalele traseului Poteca Priopcea poți avea o surpriză plăcută: o zonă de curenți ascendenți, unde anual vin să se dea cu parapantele învățăceii de la școlile din Târgu-Mureș și Cluj.

  • Traseul tematic Dinogeția include o altă cetate veche, la limanul din zona Garvăn-Luncavița.


Recomandări:

  • Să ai încălțăminte și îmbrăcăminte adecvată, de munte, pentru că vremea se poate schimba oricând și un munte mic rămâne, totuși, munte;
  • Primăvara și la începutul verii e util să ai un spray anti-căpușe, pentru haine și încălțăminte, sau creme pentru piele;
  • Să ai apă suficientă, pentru că pe vreme călduroasă vei consuma din belșug și nu sunt prea multe izvoare pe aceste trasee.

Gata? Ai făcut rucsacul? Hai, că o să fie cei mai prietenoși munți cu care ai stat de vorbă în ultima vreme: au bujori și țestoase cu care te mai întreții pe drum, au uneori poieni de leurdă și umbră fină, au susur de greieri și freamăt de păsări mici și guralive. Pornește liniștit, că ei te așteaptă, știu cum să facă asta de multe mii de ani.

Descoperă mai multe subiecte