* Articol preluat și editat de pe InfoClima.ro
COP (Conference of Parties) reprezintă o Conferință a Națiunilor Unite dedicată subiectului schimbărilor climatice care a căpătat la nivel global din ce în ce mai multă atenție. Acest eveniment reprezintă un moment istoric și pentru Egipt - o țară cu un context socio-economic complicat. De notat că Egiptul a participat anul acesta și la prima conferință climatică a țărilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), un eveniment ce a adus în discuție trei factori esențiali și interconectați: resursele de apă, energie și mediul înconjurător. Tranziția energetică a acestor state din Africa de Nord și Orientul Mijlociu reprezintă un caz aparte, pentru că economiile acestor state depind în mare măsură de exportul de hidrocarburi. În ciuda acestui fapt ministrul egiptean de finanțe Mohamed Maait declara că economia egipteană are șansa de a crește prin intermediul investițiilor în zona regenerabilelor.
Deși scopul Organizației Națiunilor Unite (ONU) este de a menține pacea la nivel global și promova cooperarea între națiuni la nivel global, puterile sale sunt limitate în mai multe privințe, inclusiv cele financiare. Datorită complexității subiectului schimbărilor climatice dar și pericolului relativ iminent pozat de acestea pentru securitatea globală a fost necesară crearea acestei conferințe anuale numită COP.
În esență fiecare COP reprezintă un bilanț al anului respectiv, ce progres sau regres a fost făcut și o oportunitate că toate statele lumii să se întrunească pentru a ajunge la noi înțelegeri ce vizează limitarea efectelor schimbărilor climatice. Primul COP a avut loc în Berlin în primăvara anului 1995 și a pus bazele unei serii de conferințe anuale ce au adus în discuție la nivel politic, economic și social efectele schimbărilor climatice.
Din nefericire, obiectivul ambițios de limitare a creșterii temperaturii la scenariul de 1.5° C este deja depășit întrucât ar fi însemnat că emisiile de CO2 să fi început să scadă din 2020, lucru care nu s-a întâmplat nici într-un an în care economiile lumii au fost încetinite de pandemie și sunt deja afectate de actuala criză energetică, mai ales în Europa.
Anul trecut în Glasgow câteva angajamente climatice semnificative au fost aprobate și au inclus:
COP 27 trebuie să construiască pe fundația conferințelor anterioare. Cuvintele cheie vor fi implementarea, mobilizarea eforturilor colective, adaptarea, mitigarea și creșterea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice.
Christiana Figueres, fost secretar executiv al Națiunilor Unite pe teme climatice, declara legat de COP 27 că e “convinsă că rezolvarea problemei schimbărilor climatice în timp util nu este o chestiune legată de speranța ci una de luare de decizii, alegeri, curaj datorită faptului că am rămas fără mult timp.”
Un factor cheie nerezolvat până acum este formarea unui fond global permanent menit să ajute țările afectate cel mai puternic de efectele schimbărilor climatice, mai ales în ceea ce privește reconstrucția infrastructurii. Alyssa Gilbert, cercetător la Imperial College London, preciza că este nevoie de fonduri de finanțare pentru a ne asigura că țările cu economii emergente sunt ajutate să realizeze cu succes o tranziție energetică justă. Un alt element important ar fi să putem vedea colaborări și acțiuni bilaterale între primele două economii ale lumii, SUA și China. COP 27 va trebui sa cimenteze încrederea în abilitatea economiilor dezvoltate ale lumii să poată livra cel puțin 100 de miliarde de dolari în acest an și să continue în următorii ani pentru a asigura furnizarea a cel puțin 600 de miliarde de dolari cumulativ până in anul 2025. Până acum au fost puține țări care au finanțat fondul denumit “loss and damage”, Danemarca fiind prima țară cu angajament concret de 100 mil coroane ( aproximativ 13.4 milioane Euro). De asemenea la începutul COP 26 Guvernul Scoțian de la Holyrood au contribuit cu £2 milioane (aproximativ 2.3 milioane Euro) la acest fond. Este așteptat ca la COP 27 marile economii să promită ajutoare mult mai substanțiale pentru a atinge țintele propuse.
Un alt subiect de o importanță majoră ce va fi discutat la COP 27 va fi cel al agriculturii și securității alimentare. Războiul din Ucraina a pus presiuni mari asupra lanțurilor economice de aprovizionare, afectate de asemenea de fenomene extreme precum secete și inundații ce au afectat grânare din Europa precum România și Franța sau în Asia țări precum Pakistan, India sau China. În cadrul COP 27 este așteptată implementarea Programului de Lucru în Comun Koronivia pentru Agricultură, un program al Națiunilor Unite ce promovează rolul agriculturii în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Greenwashing-ul apare atunci când companiile nu plănuiesc să facă cel mai important lucru pentru a ajunge la net zero, și anume să își schimbe modul de funcționare astfel încât să emită mai puțin, fenomen documentat și într-un recent articol InfoClima.
Vestea că o companie precum Coca-Cola, unul din cei mai mari poluatori la nivel global, este numit sponsor principal al COP 27 a atras numeroase critici.
“este incredibil cum o companie precum Coca-Cola- cel mai mare poluator cu plastic la nivel global - va sponsoriza COP-ul din acest an din Egipt. (…) Această companie produce 120 miliarde de sticle de plastic de unică folosință ce provinîn proporție de 99% din combustibili fosili, astfel înrăutățind criza poluării cu plastic si cea climatică”.
Pământul este mai cald astăzi cu cel puțin 1 grad Celsius față de valorile pre-industriale, iar proiecțiile pe viitor arată că încălzirea planetei până în 2100 se va încadra între 1.5 grade Celsius și 4 – 5 grade Celsius. Această incertitudine este dată în principal de politicile pe care le vor lua guvernele lumii pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră. De menționat este și că încălzirea va fi mult mai puternică pe continente, deja temperatura României este cu 2.4 grade Celsius mai mare decât acum 60 de ani.
Conform analizei scrise de Dr. Roxana Bojariu, până în 2100 în România:
De asemenea în mediul urban schimbările climatice vor exacerba efectele fenomenului numit insula de căldură urbană, ce deja afectează mari orașe precum Bucureștiul.
România ca stat membru UE dar și semnatar al tratatului climatic de la Paris va trebui să adere la posibile noi măsuri luate, dacă la COP 27 va fi încheiat un nou consens global. Discuțiile sunt ample în acest sens mai ales din cauza crizei energetice actuale la nivel local și global. Schimbările climatice își vor face simțită prezența din ce în ce mai mult în deceniile viitoare. COP 27 va dori să continue progresul conferinței anului trecut din Glasgow pentru ca statele să poată implementa măsuri eficiente și de durată prin legislație la nivel național. Rămâne de văzut dacă presiunea și urgența semnalată de diverși lideri statali vor cimenta statusul COP 27 ca unul din evenimentele climatice definitorii ale acestei jumătăți de secol.
Primește direct în inbox știri din domeniul educației de mediu, articole despre parcurile naturale din România, interviuri cu experți și oameni de știință, recomandări de activități.
înscrie-te acum!-82.jpg)
